Cetatea Neamț – Straja Moldovei

martie 24, 2018By RazvanPosted in Moldova, Regiuni istorice

Localizare : Stanca Timuș, NV Târgu Neamţ, judeţul Neamţ, Moldova, România.

Altitudine
: 480 m

Coordonate
: 47.215546 N, 26.343141 E

Istoric:

Cetatea Neamţului (Neamţ) – reprezintă unul dintre cele mai mari simboluri ale judeţului Neamţ şi zona istorică a Moldovei, a fost construită de domnitorul Petru I Musat, la sfârşitul secolului al XIV-lea. Prima mentinue istorică despre Cetatea Neamţului, datează din anul 1395, atunci când regale Ungariei, Sigismund de Luxemburg emite un act de tip “ante castrum Nempch”.

Cetatea medievală Neamţ se regăseşte în apropierea oraşului Târgu Neamţ, la 480 de metri înălţime, în N-E-ul României, pe stâncă Timus de pe Culmii Pleşului (numită şi Dealul Cetăţii).

Cetatea a fost ridicată pentru a întări sistemul de fortificaţii anti-otoman de la sfârşitul secolului al XIV-lea. Sistemul de fortificaţii era format din diverse aşezări, curţi domneşti, mănăstiri şi cetăţi de importanta strategică ce aveau ca scop apărarea, acestea fiind întărite cu ziduri pietruite sau şanţuri foarte adânci.

Umplutura zidurilor şi elevaţia a fost realizată din piatră de rău, arcadele, pervazurile, pilonii şi contraforţii din piatră de carieră şi pe alocuri a fost utilizată rocă de gresie verzuie.

În interiorul cetăţii se intra pe o poartă ("poarta musatina") aflată la mijlocul zidului din nord.

O curte interioară se aflat în mijlocul fortului fiind înconjurată de încăperi ce aveau diverse întrebuinţări:

latura de est – la demisol şi parter se regăseau pe vremuri monetăria, închisoarea, încăperea unde se aflau proviziile şi bucătăria (cuhnea), iar la etaj se regăsea "neagră temniţă", o cameră de locuit, camera domniţelor, paraclisul "Sf. Nicolae" şi camera parcălabului.
latura de vest – la demisol şi parter cuprindea sala armelor, iar la etaj sala de sfat şi judecată, un iatac şi o cameră de taină.
latura de sud – la demisol şi parter conţinea un lapidarium, iar la etaj, o terasă.
latura de nord – nu existau încăperi, aici fiind amplasat zidul.

Curtea interioară a cetăţii conţine o fântână. În majoritatea încăperilor cetăţii se aflau de obicei soldaţi, deoarece rolul cetăţii era unul de apărare, aceasta nefiind locuită de domnitorul Ţării Moldovei. Domnitorul şi familia sa, precum şi sfetnicii apropiaţi ai acestuia veneau aici doar în cazul unor pericole. În restul timpului, în cetate se aflau aproximativ 300 de persoane.

În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, zidurile cetăţii au fost supraînălţate cu aproximativ 6-7 metri, iar un zid adăpostit de patru bastioane a fost construit pe latura nordică a fortului musatin. Zidul respectiv obişnuia să încadreze o curte exterioară. În jurul anului 1450, domnitorul a adăugat o mai multe ziduri de apărare flancate de 4 bastioane şi un sunt de apărare adânc de aproximativ 10 metri, deasupra căruia s-a construit un pod. Podul este sprijinit pe unsprezece piloni de piatră, o parte din acesta fiind ridicat cu ajutorul unor lanţuri, apărând poarta principală.