Memorialul Sighet – Simbolul Rezistenței Naționale

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei sau “Memorialul Durerii” reprezintă un muzeu aflat într-o fostă închisoare din oraşul Sighetu Marmaţiei. În închisoarea comunistă se aflau cu precădere deţinuţi politici, aici fiind închise personalităţi marcante ale României acelor vremuri: Iuliu Maniu, Constantin I. C. Brătianu, Gheorghe I. Brătianu şi mulţi alţii. Scopul memorialului este de a păstra amintirea acestor oameni care s-au jertfit pentru poporul român.

Construită în anul 1897 de către administraţia austro-ungara, închisoarea de la Sighet a fost iniţial una de drept comun. În anul 1950 s-a transformat în închisoare cu caracter politic, aici fiind aduşi peste 100 de demnitari romani, foşti miniştri, politicieni, ziarişti, militari sau oameni influenţi din acele vremuri. Majoritatea au fost condamnaţi la pedepse foarte mari, nefiind judecăţi, iar o foarte mare parte dintre aceştia s-au stins între pereţii închisorii teribile.

Condiţiile în care deţinuţii erau trataţi erau mizerabile, hrana abia dacă era comestibilă iar celulele nu erau încălzite. Deţinuţii care nu respectau anumite reguli, cum ar fi privitul pe fereastră ( interzis în mod clar ), erau supuşi la pedepse insuportabile, cum ar fi “neagră” sau “sura”, nişte carcere întunecate, fără lumină, în care erau bătuţi şi batjocoriţi până la epuizare.

Ca şi consecinţă a Convenţiei de la Geneva din 1949 şi a admiterii Republicii Populare România în ONU, în anul 1955 s-a stabilit graţierea a majorităţii deţinuţilor politici, unii fiind eliberaţi, alţii transferaţi în alte închisori. Din cei două sute de deţinuţi de la Sighet, 54 erau deja decedaţi. În acel an, închisoarea a redevenit una de drept comun.

Memorialul

Închisoarea a fost dezafectata în anul 1977, fiind într-o stare de degradare puternică.

În 1995, Fundaţia Academică Civică a preluat închisoarea pentru a o putea transforma într-un memorial, iar lucrările s-au terminat în 2000. Celulele au devenit muzee, fiecare având o tematică proprie şi prezentând situaţia acelor ani grei şi lipsiţi de umanitate.

Parterul închisorii cuprinde un culoar ce are ca rol informarea vizitatorilor despre scopul acestui Memorial. Sălile de la parter au scop de informare instorica, prezentând alegerile din 1946, distrugerea partidelor politice, colectivizarea, securitatea, precum şi celulă în care Iuliu Maniu şi-a pierdut viaţa.

Etajul I cuprinde sala demnitarilor, informaţii despre deportarea în bărăgan, mişcările studenţeşti, precum şi celula “neagră”, fără ferestre, întunecată – carceră de pedeapsă.

Etajul al II-lea cuprinde informaţii despre mişcările din valea Jiului şi Braşov, “Epoca de Aur” comunistă dar şi celulă în care Gheorghe I. Brătianu a încetat din viaţă.

Credite fotografice :

• https://en.wikipedia.org/wiki/Sighet_Prison
• http://www.memorialsighet.ro/
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Memorialul_Sighet