Transfăgărășanul – “drumul spre cer”. Povestea mai puțin cunoscută a unuia dintre cele mai populare drumuri din România

Transfăgărășanul este drumul ce începe din localitatea Bascov, județul Argeș și se termină în apropierea localității Cârțișoara, județul Sibiu. Suntem siguri că mulți dintre voi ați parcurs acest drum spectaculos, însă nu toți cunoaștem povestea drumului ce leagă două provincii istorice, Muntenia și Transilvania.

Traseul Transfăgărășan este unul dintre cele mai populare din România, și chiar și din Europa, datorită înălțimii la care a fost construit, a peisajelor superbe și a numeroaselor serpentine. Drumul este spectaculos pentru că străbate munții Făgăraș, cei mai înalți munți de la noi din țara, astfel Transfagarasanul atinge o altitudine de 2042 de metri, fiind al doilea drum din România că altitudine, după Transalpina.

 

elefant.ro

 

Istoria celui mai popular drum din România

Cei mai mulți dintre noi cunosc faptul că idea construirii unui drum peste munții Făgărașului i-a aparținut lui Ceaușescu. În realitate, schițele și planurile au fost realizate înainte de 1960 și conțineau detaliile unui drum ce printre munții Făgărașului. Proiectul a fost abandonat, deoarece bugetul de atunci nu suporta o asemenea cheltuiala, dar ideea a fost reluată după finalizarea lucrărilor la hidrocentrală de la Vidraru.

Deși România avea deja mai multe treceri ale Carpaților Meridionali de dinainte de perioada comunistă, după invazia Cehoslovaciei, în anul 1968, s-a pus problema unui drum strategic, dar în zonă munților Cernei și Mehedintului. Motivul principal a fost faptul că trecerile existențe puțeau fi blocate sau atacate cu foarte mare ușurință.

Acesta a fost momentul în care Nicolae Ceaușescu a descoperit aceste planuri și și-a asumat ideea construirii unui drum cu o singură bandă care să asigure preluarea masei lemnoase a pădurilor Fagarasilor și o rută între sudul și centrul țării. În notele de fundamentare a proiectului se mentionează ca motive ,,deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăras, folosirea mai ratională a păsunilor alpine și realizarea unui centru turistic montan în zonă Lacului Bălea”.

Lucrările au demarat în decembrie 1969 din ambele capete: de la sud au lucrat geniștii din cadrul Regimentului 1 Râmnicu Vâlcea, iar de la nord cei de la Regimentului 52 Alba Iulia. Cum salariul era destul de consistent la acea vreme pentru astfel de lucrări (aproximativ 6000 lei), li s-au alăturat și lucrători civili.

În anul 1971, Ceaușescu a schimbat planurile și drumul a devenit un drum național cu două benzi, urmând că zonă munților Fagarasi să devină o stațiune a sporturilor de iarnă cu peste 100 km de părtii de schi , părții de bob, patinoare și hoteluri.

Lucrările trebuiau finalizate în 1973, dar condițiile meteo nefavorabile și greutate traseului, au întârziat lucrările cu un an, drumul fiind gata pe 20 septembrie 1974. La inaugurare a fost prezent și Ceaușescu. Inițial, ruta alpină avea să poarte numele sau, dar acesta a refuzat și astfel numele acesteia a devenit Transfăgărășan.

 

După deschidere, a urmat o altă perioadă de 4 ani pentru asfaltare, iar drumul a fost finalizat așa cum îl știm astăzi în 1980.

 

Un drum realizat cu sacrificii și jertfe omenești

Construcția drumului a cerut și jertfe omenești, atât din partea militarilor, cât și a civililor. Datele oficiale vorbesc despre 40 de oameni care și-au dat viața pentru construirea Transfăgărășanului. În memoria acestora și a celor care au participat la construcția rutei s-au construit două monumente: Poarta Geniștilor (coata 1200) și Poartă Întâlnirii (cota 1600). Foarte mulți au fost suprinsi de stâncile ce se prăvăleau necontrolat, iar o parte dintre ei s-au prăbusit în prăpăstii.

 

Poarta geniștilor
Poarta geniștilor

 

Poarta întâlnirii
Poarta întâlnirii
lensa.ro

 

 

,,Problemele constructorilor au apărut de la primele târnăcoape date în stâncă. Izvoare de apă ţâşneau ca fântânile arteziene, muntele era îmbibat cu apă ca un burete,  făcând practic imposibilă continuarea lucrării. Tronsoanele de drum abia răzbite în terenul accidentat erau deseori distruse peste noapte de scurgerile de apă ale izvoarelor. Cele mai multe lucrări au fost efectuate pentru consolidarea versanţilor, dar şi pentru terasamente şi podeţe, utile a direcţiona apa scursă de pe versanţi.Majoritatea utilajelor, pentru a se putea construi drumul , au fost demontate bucată cu bucată şi remontate în vârful versanţilor, pentru că, numai aşa se putea construi, de sus în jos. Exploziile sau puşcarea,  cum se spunea,  erau momentele cele mai critice pentru constructori.Minute în şir,  Valea Argeşului era zguduită de dinamitări şi bubuituri ca în timpul războiului, apoi soldaţii îşi reluau în linişte activitatea. Lanţuri umane erau constituite pentru a lua la târnăcop şi degaja stâncile, dar şi pentru a planta explozibilul ce urma a fi detonat apoi la scurt timp. Cele mai grele perioade de lucru au fost în timpul zăpezilor,  când soldaţii erau degeraţi de frig, dar de cele mai multe ori erau surprinşi de avalanşe. ” şi aminteşte fiica locotenent-colonelului Tăuşan Ioan, detaşat  în acea perioadă pe Transfăgărăşan.

 

Lucrări la Transfăgărășan
Lucrări la Transfăgărășan

 

Betoniere și basculante la încărcat în Bucegi 1971
Betoniere și basculante la încărcat în Bucegi 1971

 

Alunecare de stânci pe șosea
Alunecare de stânci pe șosea

 

Utilaj complex - 1970
Utilaj complex – 1970

 

Lucrări de defrișare
Lucrări de defrișare

 

 

Lucrări manuale pe pante
Lucrări manuale pe pante

 

Lucrări cu utilaje grele
Lucrări cu utilaje grele

 

Șoseaua în anul 1974
Șoseaua în anul 1974

 

1970-1974 - toți lucrătorii purtau haina militară.
1970-1974 – toți lucrătorii purtau haina militară.

 

Transfăgărășan - în valea Bâlii - 1974
Transfăgărășan – în valea Bâlii – 1974

 

Lucrare de dinamitare
Lucrare de dinamitare

 

Transfăgărășan - clădire provizorie pentru cazare
Transfăgărășan – clădire provizorie pentru cazare

 

Sursă foto de mai sus: http://vrosulescu.blogspot.ro/2017/10/transfagarasan.html

Tunelurile de pe Transfăgărășan

Odată cu pornirea lucrărilor la ruta printre munții Făgărașului, o problemă a constituit-o muntele Paltinul. Atfel s-a luat hotărârea de a săpa un tunel. Tunelul are o lungime de 884 metri, o lățime de 6 metri și o înălțime de 4,40 metri, fiind construit la kilometrul 116+360 în anul 1972, fiind cel mai lung tunel și tunelul situată la cea mai mare altitudine din țara noastră. În anul 1974, la inaugurare a funcționat în incintă acestuia și o instalație de iluminat care nu mai există.

În afară de acest tunel, pe acest traseu mai sunt construite și alte 4 tuneluri.

Transfăgărășan - tunelul Capra Bâlea
Transfăgărășan – tunelul Capra Bâlea

 



Booking.com

Tagged ,