Târgu Jiu – oraşul sculpturilor lui Brâncuşi
Târgu Jiu, orașul din inima Olteniei este locul de baștină a numeroase personalități din România. Constantin Brâncuși, Ecaterina Teodoroiu sau Tudor Vladimirescu sunt doar câteva personalități marcante care au văzut pentru prima dată lumina zilei în Târgu Jiu. Sigur că orașul a devenit emblematic pentru cultura românească în special datorită sculpturilor deosebite create de către Constantin Brâncuşi.
În Târgu-Jiu spiritul lui Constantin Brâncuși este încă viu și se simte la tot pasul prin prisma Ansamblului monumental “Calea Eroilor” ce conține elemente unice proiectate și construite de celebrul sculptor.
Este un obiectiv turistic important al României, deoarece se spune că va fi inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Se fac eforturi pentru acest lucru și ar fi un aspect nemaipomenit pentru țara noastră și pentru vizibilitatea acestor opere la nivel internațional.
Câteva din numeroasele opere de artă ale artistului, pot fi admirate şi astăzi, dacă te vei aventura într-o scurtă vizită în Târgu-Jiu. Constantin Brâncuşi a fost un sculptor ce a făcut cunoscută România peste hotare: a avut expoziţii în Franţa, Elveţia, Anglia, SUA şi Olanda. Talentul şi creativitatea să au fost foarte apreciate de iubitorii de artă şi din fericire, ne putem mândri şi noi cu câteva din lucrările sale ce încă se află pe teritoriul românesc.
Cel mai reprezentativ obiectiv turistic din Târgu Jiu este Ansamblul monumental închinat eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial. Format din trei componente monumentale, respectiv Masă Tăcerii, Poartă Sărutului și Coloana Fără Sfârșit, acesta a fost proiectat și realizat de Constantin Brâncuși. Cele trei piese monumentale sunt dispuse pe aceeași axa, cu orientare de la apus spre răsărit.
Minunata creaţie a lui Brâncuşi a fost realizată între anii 1937-1938 şi s-a născut la solicitarea Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene, în 1935, care au gândit că trebuie adus un omagiu eroilor gorjeni care au căzut pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial. Constantin Brâncuşi a răspuns acestei solicitări şi nu a acceptat să fie plătit pentru creaţia sa.
Noi am avut la dispoziție doar câteva ore și am vizitat doar ansamblul, am făcut o scurtă plimbare prin centrul orașului și-am luat masă cu vedere la Poartă Sărutului. Recomandăm restaurantul Antique (Bd. C. Brâncuși), situat vizavi de intrarea în Parcul Central, cu un meniu și ambianță deosebite.
Lucrările celebre ale geniului Brâncuși din Târgu Jiu
Poartă Sărutului este cea care face intrarea către Parcul Central din Târgu-Jiu. Este o construcţie sculptată în 1938 şi este asemănătoare cu un Arc de Triumf. Poartă Sărutului reprezintă o simbolistică pentru pasajului de trecere către o altă viaţă şi analiză interioară. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porții, ar putea fi interpretat și ca ochii care privesc spre interior.
Poarta Sărutului este construită în întregime din travertin de Banbotoc. Monumentul are o înălţime totală de 5,13 m, o lungime de 6,45 m şi grosimea de 1,69 m. Fiecare din cele două picioare are o înălţime 3,25 m înălţime şi o lăţime de câte 1,69. Stâlpii sunt din plăci de piatră legate pe bază de ciment şi armătură de fier.
Potrivit lui Barbu Brezianu, Poarta Sărutului „reprezintă desăvârşirea treptată a unei idei ce l-a urmărit perseverent pe Brâncuşi încă din anii 1907-1908, când a cioplit prima versiune a Sărutului, devenită în 1910 hieratica stelă funerară din cimitirul Montparnasse. Cinci ani mai târziu, artistul începe să exercite asupra acestei teme un travaliu de purificare: geometrismul formelor va fi accentuat, chipurile alungite şi contopite aproape într-un plan; orbitele exacerbate şi stilizate în forma a două inele concentrice secţionate de o mediană ce delimitează totodată feţele şi corpurile personajelor. Braţele devin două înguste dreptunghiuri unic suprapuse, la capătul cărora mâinile se desprind, sprijinite într-un gest graţios, că într-o horă, fiecare pe spatele celuilalt. În 1916, sculptorul se arată pentru întâia oară preocupat de construcţia unei adevărate Coloane a Sărutului alcătuită prin asamblarea a patru blocuri: figurile şi trupurile, aproape contopite, abia se mai deosebesc, prefăcute fiind în două stane vecine, încremenite pe cele patru laturi ale acestui fragment arhitectural. Cu trei ani înaintea acceptării ofertei de a ridica un monument în cinstea eroilor gorjeni, Brâncuşi avusese de gând să construiască o altă Coloană a Sărutului pentru un ideal Templu al dragostei sau al Meditaţiei ce ar fi urmat să-l ridice la stăruinţele repetate ale maharajahului Holkar din Indore. Dar acest proiect s-a năruit”.
Brâncuşi îi mărturisea sculptoriţei Malvina Hoffman : „La început am săpat în piatră grupul celor două făpturi înlănţuite…, în urmă, după lung timp m-a purtat gândul spre chipul unei porţi prin care să se poată trece dincolo. Acum am intenţia, să dezvolt siluetele în motivul de deasupra porţii”.
Noi am vizitat acest monument sâmbătă, parcul fiind foarte aglomerat datorită numeroaselor nunți ce se desfășoară în această zi, dar și a mirilor care organizează ședințe foto cu aceste opere.
Drumul continuă cu Aleea Scaunelor, pe marginile căreia se găsesc câte 15 scaune care sugerează momentele de cugetare asupra etapelor vieţii. La capătul aleii, după ce urci câteva trepte, se arată mândră Masa Tăcerii.
Masa Tăcerii a fost lucrată în piatră, calcar de Banpotoc, şi reprezintă simbolic masă de dinaintea bătăliei la care urmau să participe ostaşîi români. Scaunele din jurul mesei sunt în formă de clepsidră, care măsoară simbolic timpul şi sunt în număr de 12, amintind de numărul apostolilor.
Masa reprezintă şi un simbol al reunirii familiei şi al meditaţiei, dorinţa lui Brâncuşi fiind că lucrarea să să determine renaşterea acestui vechi obicei străbun.
Masa Tăcerii este un monument al contemplaţiei şi gândirii profunde. Simetria perfectă şi circularitatea ce caracterizează masa şi scaunele oferă un echilibru perfect extrem de plăcut privirii.
Coloana fără Sfârşit, cunoscută de localnici şi drept Coloana Infinitului, impresionează prin proporţionalitate şi simplitate.
Această se află la peste 1 kilometru distanţă de celelalte opere aflate în parcul municipal, însă formează un ansamblu unitar graţie geniului artistic al lui Brâncuşi. Coloana Infinitului se află în celălalt capăt al oraşului, fiind despărţită de Masă Tăcerii şi Poartă Sărutului de strada numită Calea Eroilor, care nu are nicio cotitură şi se întinde pe o distanţă de 1,2 kilometri.
În realizarea acestei coloane, Brâncuşi s-a inspirat din artă şi arhitectură populară de la 1800, astfel că la casele ţărăneşti construite în perioada lui 1800 existau stâlpi asemănători Coloanei.
Coloana Infinită sau Coloana fără Sfârşit este simbolic, coloana a „sacrificiului infinit”, reprezentând o axă a lumii, menită să sprijine boltă cerului pentru veşnicie. Lucrarea este de-a dreptul impresionantă şi măsoară 29,33 de metri înălţime. Este formată din 17 module în formă de romb din fontă, cu semimodule la capete, unde lipsa soclului şi a capitelului indică lipsa începutului şi a sfârşitului. Modulele Coloanei au fost turnate la Atelierele Centrale din Petroşani.
Coloana fără Sfârşit este, de fapt, opera centrală şi cea mai importantă a întregii creaţîi a sculptorului Brâncuşi care se ridică impunătoare spre cer, înălţând simbolic sufletele erorilor neamului.
Coloana Infinitului din Târgu Jiu are o înălţime de 29,330 metri şi o greutate de 29,173 Kg. Este construită din metal feros (plăci din fontă), după formulă 1/2 + 15 + 1/2 şi după „legea armoniei plastice”, descoperită şi perfecţionată de Brâncuşi, de formă 1 – 2 – 4, unde 1 = 45 cm (mărimea laturii mici a triunghiului de piramidă, de formă unui pătrat), 2 = 90 cm (mărimea laturii mari a trunchiului de piramidă, de formă unui pătrat), 4 = 180 cm, înălţimea trunchiului de piramidă. Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea Coloanei Infinitului.
Exteriorul Coloanei a fost curăţat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc şi celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată.
Coloana Infinitului a devenit obiect de studiu pentru oamenii de ştiinţă din ţara noastră, mulţi dintre ei întrebându-se dacă Brâncuşi cunoştea la acea vreme (anii 1935/1936) efectul de piramidă.
Această conduce la ideea că simbolurile dăltuite de Brâncuşi în piatră activează în cei care le privesc, planurile profunde, intime, eliberând energiile blocate, ridicând calitatea conştiinţei şi a iubirii necondiţionate.
„Eu vreau să sculptez forme care pot da bucurie oamenilor”, spunea el, şi ce altceva poate însemna Bucuria, dacă nu îndumnezeire, adică armonia trăită pe toate planurile?
(sursă: https://financiarul.ro/2013/09/06/ce-reprezintă-masă-tăcerii-poartă-sărutului-și-coloana-infinită/)
Încheiem prin a vă spune că de-a lungul Axei Calea Eroilor, printre casele și clădirile vechi, prin muzee și parcuri, Târgu Jiu reprezintă o destinație turistică inedită și fascinantă, excelent pentru o escapadă culturală de weekend.
